Manastirea Cosula
- Cosula, Botosani, Bucovina -

Manastirea Cosula - Este localizata la 19 km de Botosani,a fost ridicata in stilul arhitecturii feudale moldovenesti de catre sfetnicul lui Petru Rares, marele logofat Mateias, in anul 1533.
Lacasul este construit din piatra dupa acelasi plan triconic. Pentru conturul ferestrelor si ocnitelor s-a folosit caramida. Atat la interior cat si la exterior, biserica a fost acoperita cu picturi valoroase din care inca se mai pastreaza urme. Pictura originala din interiorul bisericii, realizata la 1538, a fost acoperita partial cu pictura in ulei ce dateaza din secolul al XIX-lea. A fost un important centru cultural unde s-a facut prima traducere din Herodot in limba romana (secolul al XVIII-lea). 
Manastirea Cosula sta cocotata pe un pinten de deal ce patrunde pana in inima satului, spre valea raului Miletin. De aproape cinci sute de ani ea strajuieste si apara spiritualitatea crestina a locului. Manastirea s-a ridicat în vremurile framantate ale domnitorului Petru Rares, pe cheltuiala lui Mateias Cosulvei, mare vistiernic al domnitorului. Cand i s-a pus piatra de temelie, zona era una salbatica, impadurita, izolata de „Sleahul cel Mare al Moldovei”, care pe atunci nu trecea pe langa Cosula, traseul fiind Iasi-Cotnari-Harlau-Dracsani. Cu timpul, in jurul manastirii si-au făcut loc casele crestinilor, iar localitatea infiripată a inceput sa-si faureasca propriul renume. 
 La marele recensamant al Moldovei din anii 1772 – 1774 gasim Cosula plasa, de care apartineau inclusiv sate de pe Jijia. Manastirea, in existenta sa, a avut si momente de cumpana. Unul, si poate cel mai incercat in credinta duhovnicească, a fost în 1775, cand austriecii au ocupat Bucovina, iar calugarii de la manastirile intrate sub ocupatie s-au refugiat si la Cosula. Numai ca lacasul n-a scapat de pustiirea trupelor austriece, in drumul lor spre Tara Romaneasca. Facand fată cu credinta momentelor de grea cumpana, calugarii manastirii, in perioadele de liniste, s-au preocupat de prosperitatea asezamantului. Pamanturile manastirii erau intinse si raschirate in mai multe locuri.
Ca orice lacas de credintă, ce poarta in carca sutele de ani, manastirea a avut secretele si tainele ei. Insă cea mai mare taina, care a framantat cele mai luminate minti ale spiritualitatii romanesti, printre care si Nicolae Iorga, ramane un manuscris al unei vechi traduceri romanesti a Istoriilor lui Herodot. Manuscrisul a fost descoperit de Iorga, cu ocazia vizitei din 1908, in podul manastirii. Pe la mijlocul secolului al XVII-lea un necunoscut a tradus din  greceste in romaneste Istoriile lui Herodot, supranumit si „parintele istoriei”. Manuscrisele traducerii au tulburat mintile luminate ale istoricilor romani, nu numai prin descoperirea de la Cosula, ci prin unicitatea si covarsitoarea lor valoare si simbol dată spiritualitătii si culturii romanesti. 
O altă taina ramasa nedeslusită este cea a picturii interioare si exterioare a bisericii manastirii. Pictura a fost executată pe la 1536 – 1538, initial in fresca, iar apoi refacuta in parte, în ulei. Minti si maini inconstiente au decis sa acopere pictura initială cu o alta. In unele locuri pictura noua a cazut, dand la iveala pictura originala, de o calitate foarte buna, avand in multe locuri aureole aurite la capetele sfintilor. „Din vechea pictura se mai pastreaza deasupra usii de intrare in pronaos, pe podul actualului pridvor, deci pe vechea fatada de vest a bisericii, scena Judecata de apoi cu semnele zodiacale şi cete de îngeri” 
Insa in pictura acestei manastiri ramane ca taina folosirea culorii galbene. Daca avem „albastru de Voronet”, „verde de Sucevita”, specialistii sustin ca avem si „galben de Cosula”.

Imagini Manastirea Cosula

Obiective turistice in Bucovina